În contextul creșterii accesului la instrumente care utilizează inteligență artificială, rezultatul dezbaterilor despre proprietatea intelectuală este important, deoarece ne permite să stabilim limitele în care ne putem însuși sau ne putem referi la un produs pe care l-am creat cu ajutorul unor aplicații de IA, construit ca operă originală sau operă derivată, utilizând la rândul său ca sursă de inspirație, indistinct, o mare cantitate de opere originale, protejate de legea dreptului de autor.
În acest articol:
- Cum accesăm instrumente cu inteligență artificială?
- În ce condiții lucrările realizate cu contribuția IA beneficiază de protecția drepturilor de autor?
- Conținutul generat cu aplicații de inteligență artificială are restricții de proprietate intelectuală?
- Cum se citează ChatGPT?
- Cum se citează Bing Chat?
- Cum se notează imaginile generate cu ajutorul programelor cu IA?
- Poate fi detectat conținutul generat de aplicații cu inteligență artificială?
Pe scurt:
La acest moment, textele, imaginile sau sunetele generate la solicitarea dvs. de un instrument cu inteligență artificială nu pot fi atribuite acestuia. Conținutul generat cu aplicații de inteligență artificială nu poartă restricții de proprietate intelectuală – se poate utiliza liber, pentru orice mijloc legal, inclusiv pentru utilizare comercială. Nu poate fi detectată cu certitudine contribuția sau intervenția parțială sau exclusivă a inteligenței artificiale în elaborarea unui text, a unei imagini sau a oricărui alt produs. Pentru recunoașterea contribuției IA, se recomandă adăugarea unei note într-un loc vizibil.
Inteligența artificială nu este „preocupată” de adevăr sau de originalitate, ci de alcătuirea unui produs plauzibil, generând cea mai probabilă continuare pentru fiecare secvență de text, imagine sau sunet, utilizând ca reper o bază de date cu produse digitale similare. De aceea, rezultatul trebuie verificat cu atenție.
Cum accesăm instrumente cu inteligență artificială?
Accesul la programe cu inteligență artificială este facil, multe dintre ele fiind gratuite. În educație, acestea au deschis un evantai de posibilități, dintre care cele imediate se referă la generarea de materiale didactice de către profesori și la sprijin pentru studiu individual.
Pentru conversații sau pentru generarea de texte, cea mai cunoscută aplicație este ChatGPT, lansată de compania OpenAI (https://chat.openai.com/chat – necesită cont), cu o versiune un pic mai avansată inclusă în motorul de căutare Bing (https://www.bing.com/search?q=Bing+AI&showconv=1 – cu acces liber, dar doar prin browserul Edge).
Pentru texte mai lungi, de tip sinteze, referate și eseuri pe o anumită temă, se pot utiliza și Playground OpenAI (un produs OpenAI) sau Playground AI21Studio (creat de AI21). Ambele necesită crearea unui cont de utilizator și permit controlul lungimii textului generat prin setarea unui număr maxim de caractere (maximum length). De asemenea, permit selecția unui model de limbaj, în funcție de necesități, din câteva opțiuni predefinite. Câteva exemple de texte elaborate cu instrumentul Playground pe tema educației găsiți aici: https://educatia-digitala.ro/experimentul-ariadna/#semnal (decembrie 2022).
Pentru generarea de imagini, se pot utiliza, printre multe altele, Bing Image Creator (https://www.bing.com/create), DALL-E (https://openai.com/product/dall-e-2 – necesită cont) și Fotor (https://www.fotor.com/features/ai-image-generator/).
O listă actualizată frecvent cu câteva instrumente/ programe/ aplicații de IA se poate găsi aici: https://educatia-digitala.ro/instrumente-cu-inteligenta-artificiala-pentru-educatie/#inteligentaartificiala
În ce condiții lucrările realizate cu contribuția IA beneficiază de protecția drepturilor de autor?
Nu există, deocamdată, un răspuns clar la această întrebare. Mai exact, mai sunt câțiva pași de făcut până la introducerea în legislație a contribuției inteligenței artificiale. În orice caz, etica profesională impune menționarea faptului că o lucrare a fost realizată cu ajutorul IA.
În Statele Unite, instituția care administrează sistemul național de drepturi de autor și reglementează majoritatea aspectelor privind proprietatea intelectuală este U.S. Copyright Office (USCO). Pentru ca o operă să poată beneficia de protecția drepturilor de autor, răspunsul la fiecare dintre următoarele întrebări trebuie să fie da (USCO, 2017, Art. 302, pg. 48):
- Este lucrarea eligibilă pentru protecția drepturilor de autor în Statele Unite?
- Lucrarea a fost fixată într-un mediu de exprimare tangibil?
- Lucrarea a fost creată de un autor uman?
- Lucrarea constituie un subiect protejabil prin drepturi de autor?
- Este lucrarea suficient de originală? (Lucrarea a fost creată independent? Lucrarea posedă cel puțin un grad minim de creativitate?)
Dacă răspunsul la toate aceste întrebări este „da”, atunci opera se poate înscrie pentru protejare. Cu alte cuvinte, doar dacă îndeplinește aceste 5 condiții, produsul poate fi obiectul unei dispute privind proprietatea intelectuală. Articolul 306 stipulează necesitatea ca autorul să fie o ființă umană, referindu-se și la un text din 1879, care precizează că legea copyright-ului protejează doar „fructele muncii intelectuale” care „se fundamentează în forțele creative ale minții”. Biroul de drepturi de autor refuză să ia în considerare orice interpelare în cazul în care se determină că produsul nu este creat de o ființă umană.
Dar ce se întâmplă dacă, într-un efort intelectual colaborativ, una dintre „mințile creatoare” este artificială?
Mai nou, nevoia de revizuire a acestor reglementări privind protecția proprietății intelectuale a dus la inițierea unor largi dezbateri, atât în Statele Unite, începând cu 2019, cât și în Europa, pentru a răspunde provocărilor aduse de inteligența artificială.
Rezultatul dezbaterilor despre proprietatea intelectuală este important, pentru că reglementează un comportament și modul de raportare la acesta – stabilește clar condițiile în care se încalcă proprietatea intelectuală și oferă suport pentru măsuri de prevenție și de contracarare a fraudei. Mai mult (pentru că pare să fie nevoie), această dezbatere ranforsează și actualizează câteva principii etice, conturează și susține o ținută morală, amintește și clarifică esența spiritului uman, printr-o paralelă cu un program informatic mai mult sau mai puțin inteligent.
Impactul IA privește opere de facturi diferite, de la texte de diverse tipuri, beletristică, articole științifice, programe informatice, până la filme, imagini, proceduri și soluții la probleme variate ca natură, prototipuri și schițe de produse inovatoare. Dezbaterea actuală are implicații mai adânci. Poate să implice o repoziționare, o perspectivă diferită asupra modului în care ne raportăm la diverse situații sau la (utilizarea de) instrumente mai simple sau mai complexe. De exemplu, dacă pentru a crea un obiect de artă din fier cineva folosește, printre altele, un instrument de filtrare și de protecție (masca de sudură), ar trebui să specifice asta explicit, într-un loc vizibil, lângă numele său indicând calitatea sa de autor al operei? Similar, în ce măsură o selecție dintre răspunsurile la o serie de întrebări bine formulate și logic structurate, alături de interpretarea mea, constituie lucrarea mea? Și în ce măsură constituie lucrarea celui care a răspuns la întrebări (în speță, un program de IA)? Într-o cercetare (calitativă) de acum 50 de ani, fiecare respondent era trecut ca autor? Bineînțeles că nu. Ar trebui trecut ca autor? Probabil că da. Dar dacă utilizez ideile din 100 de articole pe o anumită temă pentru elabora un alt articol, reformulând, sintetizând, aranjând într-o anumită logică – este aceasta lucrarea mea, originală, protejată de legea dreptului de autor? În cazul în care o aplicație informatică face acest lucru la indicațiile mele, cine este autorul/ autorii?
În situația în care utilizăm IA ca sprijin pentru elaborarea unor produse intelectuale, creditarea instrumentului de inteligență artificială nu îi poate oferi acestuia calitatea de autor, ci constă mai degrabă într-o notă care îi recunoaște aportul, autorul fiind persoana care a utilizat aplicația/ instrumentul/ programul cu inteligență artificială.
Textele, imaginile sau sunetele generate de un instrument cu inteligență artificială nu pot fi atribuite acestuia.
Exemplele din compendiul Biroului de drepturi de autor din Statele Unite par hilare, însă este nevoie de ele pentru a înțelege și gestiona diverse situații actuale, care utilizează inteligența artificială. Nu pot să constituie operă eligibilă pentru a fi protejată următoarele tipuri de lucrări (USCO, pg. 63, Art. 313.2 ș.u.):
- O fotografie făcută de o maimuță
- O pictură pe zid (un mural) pictată de un elefant
- O bucată de lemn modelată de ocean
- O melodie care îl numește pe Duhul Sfânt drept autor al lucrării
- Reducerea sau mărirea dimensiunii unei opere preexistente
- Conversia unei lucrări din format analog în format digital, cum ar fi transferul unei imagini video de pe VHS pe DVD
- Transpunerea unui cântec din si major în do major
- Imagistica medicală produsă de raze X, ultrasunete, imagistică prin rezonanță magnetică sau alte echipamente de diagnosticare
- Un produs bazat pe un proces de țesere mecanică ce produce aleatoriu forme neregulate în țesătură fără niciun model perceptibil.
Observăm foarte multe similitudini cu modul în care putem interpreta contribuția ChatGPT sau a oricărui program cu inteligență artificială în elaborarea unui produs intelectual. O întrebare actuală este: Există un caz în care o mașină ar putea sau ar trebui să dețină de fapt drepturile de autor pentru ceva ce a creat singură, fără o implicare umană semnificativă? (Cochetti, 2023). Este nevoie de mai multe discuții și cercetări la intersecția dintre IA și proprietatea intelectuală pentru a re-trasa aria și efectele drepturilor de autor (UNESCO, 2022, pg. 33, Art. 99).
Multe dintre textele generate de IA, chiar dacă par coerente, fiind plauzibile din punct de vedere semantic, sunt de fapt asemănătoare cu ultimul contraexemplu din lista din 2017 a Biroului pentru drepturi de autor, „un produs bazat pe un proces de țesere mecanică ce produce aleatoriu forme neregulate în țesătură fără niciun model perceptibil”, cu diferența că IA este acum antrenată să facă să pară că elementul generat are un model.
Inteligența artificială nu este „preocupată” de adevăr sau de originalitate, ci de alcătuirea unui produs plauzibil, generând cea mai probabilă continuare pentru fiecare secvență de text, imagine sau sunet, utilizând ca reper o bază de date cu produse digitale similare.
În așteptarea legislației generale și specifice privind rolul și contribuția inteligenței artificiale în fiecare dintre cazuri, pare important să avem acest punct de plecare – câteva idei la care să reflectăm, alături de o suită de recomandări și de exemple de practici curente.
Conținutul generat cu aplicații de inteligență artificială are restricții de proprietate intelectuală?
Conținutul generat cu aplicații de inteligență artificială nu poartă (deocamdată?) restricții de proprietate intelectuală – se poate utiliza liber, pentru orice mijloc legal, inclusiv pentru utilizare comercială. Mai mult, conținutul obținut ar trebui asociat celui care a făcut solicitarea, dacă a făcut-o în nume propriu, sau companiei, dacă are un cont instituțional sau a făcut solicitarea în scop profesional. Vorbim deja de articole și chiar cărți având drept co-autor inteligența artificială. Politica OpenAI, compania care deține ChatGPT și multe alte instrumente cu IA, specifică:
Creatorii care doresc să-și publice propriul conținut text (de exemplu, o carte, un compendiu de povestiri scurte) creat parțial cu API-ul OpenAI, au voie să facă acest lucru în următoarele condiții:
- Conținutul publicat este atribuit dvs. sau companiei dvs.
- Rolul IA în formularea conținutului este dezvăluit în mod clar într-un mod vizibil pentru orice cititor și pe care un cititor obișnuit l-ar găsi suficient de ușor de înțeles.
- Temele conținutului nu încalcă Politica de conținut sau Termenii de utilizare ai OpenAI, de exemplu, nu au legătură cu campanii politice, conținut pentru adulți, spam, conținut care instigă la ură, conținut care incită la violență sau alte utilizări care pot cauza prejudicii sociale.
- Vă rugăm să vă abțineți de la partajarea rezultatelor care ar putea jigni pe alții. (Sursa: https://openai.com/policies/sharing-publication-policy, 19 ian. 2023)
Cum se citează ChatGPT?
Sunt două tipuri de uzanțe pentru a indica adaosul inteligenței artificiale, una vizează citarea în text (la fel cum se citează o sursă netipărită), precum și adăugarea la bibliografie, iar cealaltă constă în adăugarea unui text de informare, vizibil, plasat de obicei la finalul articolului. Ideal este să se utilizeze ambele variante.
Exemplu de citare în text utilizând standardul APA:
(ChatGPT, personal communication, April 9, 2023) sau, mai simplu: (OpenAI, 2023)
Exemplu de referință bibliografică utilizând standardul APA:
OpenAI. (2023). ChatGPT (Apr. 9 version) [Large language model]. https://chat.openai.com/chat
Exemplu de referință/ citare în text utilizând formatul MLA:
(OpenAI. ChatGPT. chat.openai.com/. Accessed 9 Apr. 2023)
Textul de informare sugerat de OpenAI pentru a fi adăugat unui conținut generat cu Chat GPT este (în traducerea noastră): Acest text este elaborat de autor cu contribuția GPT-4, modelul OpenAI de generare de limbaj pe scară largă. Pentru elaborarea conținutului, autorul a revăzut, editat și revizuit textul după bunul plac și își asumă responsabilitatea finală pentru conținut.
Varianta în engleză: The author generated this text in part with GPT-4, OpenAI’s large-scale language-generation model. Upon generating draft language, the author reviewed, edited, and revised the language to their own liking and takes ultimate responsibility for the content of this publication.
Cum se citează Bing Chat?
Asistentul inteligent pentru căutare Bing Chat al Microsoft este disponibil gratuit în broswerul Edge. Oferă răspunsuri personalizate la diverse întrebări, prelucrând conținutul relevant obținut de pe diverse situri, elaborând texte în majoritatea cazurilor originale, noi.
Și conținutul generat de chat-ul integrat în Bing este, în principiu, proprietatea dvs. Termenii și condițiile de utilizare ale serviciilor Microsoft, inclusiv Bing Chat, stipulează (în aprilie 2023):
Art. 8. Calitatea de proprietar al Conținutului. Microsoft nu revendică drepturi de proprietate asupra Subtitrărilor, Solicitărilor, Creațiilor sau oricărui alt conținut pe care îl furnizați, publicați, introduceți sau remiteți ori primiți de la Serviciile online (inclusiv feedback și sugestii).
Totuși, vă recomandăm să marcați cu ghilimele și să indicați sursa pentru conținutul preluat din chat-ul Bing.
Exemplu de referință simplă în text/ citare bibliografică, utilizând formatul APA:
(Bing Chat, personal communication, April 9, 2023)
Exemplu de referință simplă în text/ citare bibliografică, utilizând formatul MLA:
(Microsoft. Bing Chat. https://www.bing.com/chat. Accessed 9 Apr. 2023)
Textul de informare de adăugat la finalul materialului poate fi același, deoarece este vorba tot de Chat GPT: Acest text este elaborat de autor cu contribuția GPT-4, modelul OpenAI de generare de limbaj pe scară largă. Pentru elaborarea conținutului, autorul a revăzut, editat și revizuit textul după bunul plac și își asumă responsabilitatea finală pentru conținut.
Trebuie precizat că, spre deosebire de ChatGPT de pe platforma OpenAI, căutarea și generarea de noi răspunsuri prin Bing Chat furnizează și o „listă bibliografică”, sub mențiunea „Aflați mai multe”, care include cele mai importante surse care au stat la baza elaborării răspunsului furnizat. Vă recomandăm să le parcurgeți și, unde este cazul, să le citați separat – atât în text, cât și în bibliografie, utilizând standardul APA specific pentru lucrări de acel tip.
Cum se notează imaginile generate cu ajutorul programelor cu IA?
În cazul imaginilor, se poate preciza programul utilizat, la finalul materialului care le conține:
Imaginile din acest material au fost generate cu Fotor (fotor.com).
Sau se poate insera o notă în dreptul fiecărei imagini:
Imaginea a fost generată cu Fotor AI Face Generator (https://www.fotor.com/features/ai-face-generator/, 9 apr. 2023)
Sau, mai specific:
Această imagine a fost generată cu Fotor AI Image Generator (https://www.fotor.com/features/ai-image-generator/, pe 9 apr. 2023, cu solicitarea: „Little elephant talking with a boy on the Moon”)
Sau
„Little elephant talking with a boy on the Moon” – imagine generată cu Bing Image Creator (https://www.bing.com/create, 9 apr. 2023)
În cadrul lucrărilor științifice, trebuie adăugat un număr de ordine și titlul, înaintea imaginii, precum și o notă după imagine.
Figura 2. Un băiat discutând cu un elefant, pe Lună
Poate fi detectat conținutul generat de aplicații cu inteligență artificială?
Pe scurt, răspunsul este că nu poate fi detectată contribuția sau intervenția parțială sau exclusivă a inteligenței artificiale în elaborarea unui text sau a oricărui alt produs în format digital.
Nimeni nu poate spune cu certitudine dacă un text a fost construit de un program cu IA, în afara unor cazuri particulare, în care produsul generat are defecte specifice (de ex., bibliografie inventată sau date factuale incorecte). Dar o revizuire succintă a textului poate elimina orice eroare. Aplicațiile pentru detectarea plagiatului cu inteligență artificială oferă un scor de probabilitate – rezultatul acestora nu poate fi utilizat pentru a acuza pe cineva de fraudă. Iar adevărul este că multe din textele construite cu softuri de inteligență artificială seamănă cu multe dintre textele elaborate de ființe umane (sau invers):
- Eșantion de 27 de texte elaborate de inteligența artificială pe tema educației: https://educatia-digitala.ro/experimentul-ariadna/#semnal
- Eșantion de texte cu autori umani care seamănă cu construcțiile aplicațiilor cu IA: https://edict.ro/categorie/semnal/
„Știind că în fond este vorba de o sinteză și știind că IA este echidistantă, poți fi tentat să îl consideri un conținut obiectiv, sau mai bine spus o perspectivă obiectivă asupra domeniului; însă rezultatul generat de IA nu face decât să reflecte o subiectivitate colectivă, o tendință actuală în domeniu, cu ezitările, distorsiunile și insuficiențele ei. În fond, în acest stadiu de dezvoltare a inteligenței artificiale, nu facem decât să ne uităm într-o oglindă; astfel încât nu ar trebui să căutăm neapărat răspunsuri și soluții inedite, ci mai degrabă să ne înțelegem pe noi înșine – atât în perspectiva de contribuitori individuali la domeniul științific, cât și ca o colectivitate.” (Istrate, Velea, Ștefănescu, 2022)
Evident, prezentarea unor texte, imagini sau filme realizate cu softuri specializate de creare de conținut fără specificarea contribuției IA constituie o problemă morală. Cazurile în care elevii și studenții realizează referate, eseuri, proiecte practice și articole științifice cu ajutorul IA sunt frecvente, iar acestea sunt aproape imposibil de detectat. Softurile de parafrazare, construite „pentru a evita plagiatul” (sic!) sunt instrumente vechi, însă, cu noul puseu tehnologic, tehnicile de fraudare evoluează rapid, schimbând chiar și sensul termenului fraudă; acum, aplicații precum gocopy.ai, copyshark.ai, instatext.io sau quillbot.com sunt create ca „asistenți de redactare”.
Pentru evaluarea lucrărilor academice în vederea detectării fraudei, au apărut instrumente bazate pe IA (de exemplu, Plag.ai sau Oxsico), precum și softuri specializate în detectarea plagiatului cu IA.
În toată lumea, școli și universități au început să ia măsuri, unele interzicând categoric utilizarea IA sau altele care invită profesorii să exploreze cu studenții și elevii potențialul acestui nou instrument pentru activități de muncă intelectuală, productivitate, creativitate umană. Pare cert că trebuie să regândim ceea ce facem, modul în care construim cunoaștere și în care (ne) dezvoltăm competențe.
Pentru a explora posibilitățile IA și pentru a testa eficiența softurilor specializate în detectarea plagiatului cu ajutorul inteligenței artificiale, consultați listele actualizate cu:
- instrumente cu inteligență artificială care se pot utiliza în educație,
- aplicații pentru identificarea textelor generate cu instrumente de IA.
Referințe
Cochetti, R.J. (2023). I asked ChatGPT and New Bing if I can copyright their texts, and this is how they responded. The Hill. Nexstar Media. https://thehill.com/opinion/technology/3940482-i-asked-chatgpt-and-new-bing-if-i-can-copyright-their-texts-and-this-is-how-they-responded/
Istrate, O. (2023). Instrumente cu inteligență artificială pentru educație. Educația-Digitală.ro, 19 ian. 2022. https://educatia-digitala.ro/instrumente-cu-inteligenta-artificiala-pentru-educatie/
Istrate, O., Velea, S., Ștefănescu, D. (2022). Experimentul Ariadna. Rolul inteligenței artificiale în științele educației. Revista de Pedagogie Digitală, 1/2022. București: Institutul pentru Educație. https://pedagogie-digitala.ro/experimentul-ariadna-rolul-inteligentei-artificiale-in-stiintele-educatiei/
McAdoo, T. (2023). How to cite ChatGPT. APA Style Blog, 7 apr. 2023. https://apastyle.apa.org/blog/how-to-cite-chatgpt
Microsoft/ Bing (2023). Condiții pentru Experiențele conversaționale din Bing și Creatorul de imagini Bing. Ultima actualizare: 1 februarie 2023. Accesat la 9 aprilie 2023. https://www.bing.com/new/termsofuse
OpenAI (2022). Sharing & publication policy. Updated Nov. 14, 2022. Accesat la 9 aprilie 2023. https://openai.com/policies/sharing-publication-policy
UNESCO (2022). Recommendation on the Ethics of Artificial Intelligence. Adopted on 23 November 2021. Paris: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization. https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000381137
USCO – United States Copyright Office (2017). U.S. Copyright Office Practices. Revised 09/29/2017. https://www.copyright.gov/comp3/2017version/docs/compendium.pdf
