Acest raport indică nivelul competențelor digitale în rândul cadrelor didactice din România, pe baza Cadrului European de Competențe Digitale pentru Educatori (DigCompEdu). Analiza relevă faptul că profesorii români demonstrează în prezent un nivel intermediar de competență digitală (scor mediu: 53,6%), cu puncte forte notabile în dezvoltarea profesională și practicile reflexive. Cu toate acestea, există lacune semnificative în facilitarea învățării colaborative, gestionarea resurselor digitale și evaluarea bazată pe dovezi. Acest raport prezintă constatări specifice pentru toate cele șase domenii DigCompEdu și oferă recomandări strategice pentru îmbunătățirea capabilităților digitale ale corpului profesoral din România.
Introducere
În peisajul educațional actual, în rapidă evoluție, competența digitală a devenit o cerință esențială pentru predare și învățare eficiente. Cadrul DigCompEdu oferă o abordare cuprinzătoare pentru evaluarea abilităților digitale ale educatorilor în șase domenii interconectate. Acest raport analizează starea actuală a competențelor digitale în rândul profesorilor români pe baza datelor statistice din mai 2025, evidențiind punctele forte, identificând zonele deficitare și propunând intervenții țintite.
Metodologie
Datele din acest raport au fost colectate la nivel național, utilizând instrumentul de autoevaluare DigCompEdu. Cadrul evaluează 22 de competențe specifice în șase arii, cu scoruri variind de la 0% la 100%. Evaluarea a fost desfășurată în perioada ianuarie 2024 – mai 2025, analiza datelor fiind realizată în mai 2025. Eșantionul este unul de conveniență (înscriere voluntară) și a inclus 2000 de profesori din zone urbane și rurale, reprezentând diverse niveluri educaționale și specializări: https://digcompedu.net/statistici/
Constatări detaliate pe arii
Aria 1: Angajament profesional (scor general: 61,9%)
Acest domeniu vizează modul în care profesorii utilizează tehnologiile digitale pentru comunicare, colaborare, reflecție și dezvoltare profesională.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Comunicare organizațională | 59,4% | Profesorii demonstrează o competență moderată în utilizarea instrumentelor digitale pentru comunicare instituțională. Majoritatea pot utiliza email-ul și sisteme de mesagerie de bază, dar se confruntă cu dificultăți în utilizarea platformelor de colaborare mai avansate. |
| Colaborare profesională | 57,6% | Cadrele didactice au o abilitate de nivel mediu de a se implica în rețele profesionale și proiecte colaborative prin mijloace digitale. Rămâne o zonă semnificativă pentru îmbunătățirea practicilor de lucru în echipă virtuală și de partajare a resurselor. |
| Practici reflexive | 62,7% | Profesorii manifestă o bună capacitate de a utiliza instrumente digitale pentru a reflecta și a-și evalua strategiile de predare. Mulți utilizează portofolii digitale și instrumente de evaluare pentru a-și documenta creșterea profesională. |
| Dezvoltare profesională continuă digitală | 67,9% | Acest scor ridicat indică o puternică implicare în oportunitățile de învățare online. Profesorii români participă activ la webinare, cursuri online și comunități de învățare digitală. |
În sinteză: Dezvoltarea profesională reprezintă cea mai solidă arie de competență digitală în rândul profesorilor români, un bun punct de plecare pentru îmbunătățirea ulterioară a abilităților.
Aria 2: Resurse digitale (scor general: 53,4%)
Acest domeniu se referă la modul în care educatorii selectează, creează, modifică și gestionează materiale didactice digitale.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Selectarea resurselor digitale | 60,5% | Profesorii demonstrează o abilitate rezonabilă de a identifica și evalua materiale de învățare digitale adecvate. Majoritatea poate localiza resurse relevante, dar poate avea nevoie de sprijin în evaluarea calității și relevanței acestora pentru nevoile concrete din clasă. |
| Crearea și modificarea resurselor digitale | 55,4% | Capacitate moderată de a dezvolta sau adapta conținut digital. Mulți profesori pot face modificări de bază la resursele existente, dar se confruntă cu dificultăți în crearea de materiale originale. |
| Gestionarea, protejarea și partajarea resurselor digitale | 44,4% | Scorul relativ scăzut inducă un minus semnificativ în organizarea conținutului digital și înțelegerea problemelor de copyright, licențiere și protecție a datelor. Acesta reprezintă unul dintre cele mai scăzute scoruri dintre toate sub-ariile de competență. |
În sinteză: În timp ce profesorii sunt capabili să găsească resurse digitale, se confruntă cu provocări substanțiale în gestionarea securizată, protejarea și partajarea etică a acestor materiale.
Aria 3: Predare și învățare (scor general: 51,0%)
Acest domeniu se concentrează pe implementarea tehnologiilor digitale în procesele de predare și de învățare.
| Zona de Competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Predare | 56,2% | Profesorii arată o integrare moderată a instrumentelor digitale în instruirea lor. Mulți utilizează software de prezentare și table interactive, dar ar putea extinde abordările lor pedagogice digitale. |
| Îndrumare și consiliere | 53,5% | Abilitate medie de a utiliza instrumente digitale pentru îndrumarea elevilor. Profesorii utilizează comunicarea digitală de bază pentru sprijin, dar ar putea îmbunătăți mecanismele de feedback personalizat. |
| Învățare colaborativă | 47,2% | Capacitate sub medie în facilitarea colaborării digitale între elevi. Mulți profesori se confruntă cu dificultăți în proiectarea și implementarea activităților colaborative eficiente utilizând platforme digitale. |
| Învățare autoreglată | 47,1% | Implementare limitată a strategiilor care permit elevilor să planifice, să monitorizeze și să evalueze învățarea cu instrumente digitale. Aceasta reprezintă o zonă semnificativă pentru îmbunătățire. |
În sinteză: Profesorii români indică o integrare suficientă, la nivel de bază, a instrumentelor digitale în predare, dar necesită sprijin substanțial în facilitarea experiențelor de învățare colaborativă și auto-reglată.
Aria 4: Evaluare (scor general: 50,5%)
Acest domeniu reflectă modul în care educatorii utilizează tehnologiile digitale pentru evaluare și feedback.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Strategii de evaluare | 51,8% | Implementare moderată a metodelor de evaluare digitală. Majoritatea profesorilor utilizează chestionare digitale de bază; le lipsește abilitatea de a diversifica abordarea în evaluare. |
| Analizarea dovezilor | 48,6% | Capacitate limitată de a utiliza instrumente digitale pentru a analiza datele de performanță ale elevilor. Mulți profesori colectează date de evaluare digitală, dar se confruntă cu dificultăți în interpretarea și în utilizarea eficientă a acestora. |
| Feedback și planificare | 51,1% | Abilitate medie de a oferi feedback prompt prin canale digitale. Profesorii utilizează modalități simple de feedback, dar ar putea ameliora aspecte privind personalizarea mesajului și aplicabilitatea feedback-ului. |
În sinteză: Practicile de evaluare bazate pe date și pe dovezi reprezintă o zonă semnificativă de dezvoltare, în special în culegerea și în analizarea dovezilor, precum și în ce privește utilizarea informațiilor pentru a susține planificarea instruirii.
Aria 5: Implicarea activă a elevilor (scor general: 53,9%)
Acest domeniu se concentrează pe utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți implicarea și incluziunea elevilor.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Accesibilitate și incluziune | 53,9% | Eforturi moderate pentru a asigura accesul echitabil la resurse digitale. Profesorii semnalează abilități la nivel de bază – conștientizarea aspectelor privind accesibilitatea -, dar le-ar putea extinde la nivelul implementării/ desfășurării activităților și la nivelul evaluării activităților luând în calcul și acest criteriu. |
| Diferențiere și personalizare | 55,4% | Utilizare rezonabilă a instrumentelor digitale pentru a răspunde diverselor nevoi de învățare. Mulți profesori folosesc strategii de diferențiere de bază, dar ar putea îmbunătăți partea de personalizare/ individualizare a parcursurilor de învățare. |
| Implicarea activă a elevilor | 52,3% | Capacitate medie de a utiliza instrumente digitale pentru a încuraja implicarea elevilor. Profesorii implementează unele activități interactive, dar ar putea extinde repertoriul lor de strategii pentru implicare activă. |
În sinteză: În timp ce profesorii demonstrează o înțelegere de bază a utilizării instrumentelor digitale pentru implicare, abordări mai avansate de personalizare și învățare activă ar putea îmbunătăți semnificativ experiențele elevilor.
Aria 6: Facilitarea dobândirii competențelor digitale (scor general: 51,4%)
Acest domeniu evaluează modul în care profesorii dezvoltă abilitățile digitale ale elevilor.
| Zona de competență | Scor | Interpretare |
|---|---|---|
| Informare și alfabetizare media | 51,9% | Abilitate moderată de a ghida elevii în evaluarea informațiilor digitale. Profesorii abordează alfabetizarea informațională , dar ar putea îmbunătăți abilitățile de evaluare critică a conținutului media, de exemplu. |
| Comunicare digitală și colaborare | 53,5% | Capacitate rezonabilă în promovarea comunicării digitale responsabile. Majoritatea profesorilor stabilesc linii directoare de bază (mai degrabă reactiv decât proactiv), dar ar putea extinde îndrumarea elevilor privind aspectele de cetățenie digitală. |
| Crearea de conținut digital | 48,5% | Facilitare sub medie a creării de conținut de către elevi. Mulți profesori se confruntă ei înșiși cu dificultăți sau limitări în crearea de conținut digital și, în consecință, în integrarea proiectelor digitale creative în curriculum. |
| Utilizare responsabilă | 49,0% | Îndrumare insuficientă privind bunăstarea digitală, siguranța și considerațiile etice. Aceasta reprezintă o zonă importantă pentru dezvoltare, având în vedere riscurile online în creștere. |
| Rezolvarea problemelor digitale | 54,1% | Abilitate medie de a încuraja rezolvarea problemelor tehnice. Profesorii oferă asistență de bază pentru depanare, dar ar putea îmbunătăți integrarea gândirii computaționale. |
În sinteză: Profesorii români au nevoie de sprijin substanțial în facilitarea abilităților de creare de conținut digital ale elevilor și în promovarea cetățeniei digitale responsabile.
Analiză comparativă
Comparând domeniile, profesorii români demonstrează cele mai puternice abilități în aria Angajament profesional (61,9%) și cele mai slabe în Evaluare (50,5%). La nivel de competență individuală, Dezvoltarea profesională continuă (67,9%) are cel mai mare scor, în timp ce Gestionarea, protejarea și partajarea resurselor digitale (44,4%) constituie cea mai scăzută zonă de competență.
Aceste constatări se aliniază cu tendințele europene mai largi care indică faptul că educatorii excelează adesea în dezvoltarea profesională personală, dar se confruntă cu dificultăți în aplicațiile pedagogice avansate ale tehnologiilor digitale. Cu toate acestea, scorurile României sunt cu aproximativ 8-12 puncte procentuale sub media europeană în majoritatea domeniilor, evidențiind necesitatea unor intervenții țintite.
Variații regionale
Analiza datelor regionale relevă disparități semnificative:
- Profesorii din mediul urban obțin scoruri cu 7-12% mai mari în toate domeniile comparativ cu educatorii din mediul rural
- Profesorii din învățământul secundar demonstrează competențe digitale mai puternice decât profesorii din învățământul primar (diferență medie: 8,4%)
- Profesorii de discipline STEM obțin scoruri semnificativ mai mari decât profesorii de științe umaniste în majoritatea domeniilor, cu excepția Evaluării
Recomandări pentru ameliorare
Pe baza constatărilor, ar fi binevenite următoarele intervenții strategice:
Acțiuni pe termen scurt (6-12 luni)
- Focus imediat pe formare: Prioritizarea dezvoltării profesionale în zonele cu cele mai scăzute scoruri: Gestionarea resurselor digitale (44,4%), Învățarea colaborativă (47,2%) și Învățarea autoreglată (47,1%) – exemplu: https://iteach.ro/pagina/21495/.
- Program de mentorat colegial: Stabilirea unui sistem structurat de mentorat care să asocieze profesori competenți digital cu colegi care necesită sprijin.
- Ateliere de gestionare a resurselor: Dezvoltarea de ateliere tematice privind drepturile de autor, licențierea și stocarea securizată a resurselor digitale.
Strategii pe termen mediu (1-2 ani)
- Integrare în curriculum: Dezvoltarea de ghiduri specifice disciplinelor pentru integrarea experiențelor de învățare digitală colaborativă și auto-reglată.
- Program de alfabetizare în evaluare: Implementarea unui program de formare cuprinzător axat pe strategii de evaluare digitală și de analiză a datelor (learning analytics).
- Bibliotecă de resurse digitale: Crearea unui depozit național de resurse digitale create de profesori, cu sugestii metodologice și indicații de licențiere, organizate pe discipline și nivel educațional (exemplu: digitaledu.ro).
Inițiative pe termen lung (2-5 ani)
- Certificare de competență digitală: Stabilirea unui program național de certificare aliniat cu nivelurile DigCompEdu.
- Strategii digitale instituționale: Solicitarea ca toate instituțiile educaționale să dezvolte planuri comprehensive de transformare digitală.
- Cercetare și inovare: Finanțarea proiectelor de cercetare-acțiune care explorează pedagogia digitală eficientă în contextul românesc.
Concluzie
Profesorii români posedă un nivel fundamental de competență digitală (medie generală: 53,6%), cu puncte forte notabile în dezvoltarea profesională și practicile reflexive. Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri semnificative în gestionarea resurselor digitale, facilitarea învățării colaborative, analizarea datelor de evaluare și dezvoltarea abilităților de cetățenie digitală ale elevilor.
Constatările sugerează că, în timp ce profesorii români au adoptat instrumente digitale pentru propria lor dezvoltare profesională, ei necesită sprijin substanțial în traducerea acestui interes în pedagogie digitală eficientă. Intervențiile strategice care vizează lacunele identificate, în special în învățarea colaborativă și gestionarea resurselor, vor fi esențiale pentru avansarea educației digitale în România.
Sursa datelor: https://digcompedu.net/statistici/
Data raportului: 21 mai 2025
Întocmit de: Echipa de cercetare în educație digitală (coord.: Doru Ștefănescu)
– fundația Institutul pentru Educație (București) și Social IT
* * *
În procesul de elaborare a textului au fost consultați asistenți digitali cu IA (Copilot, Claude, ResearchRabbit) pentru găsirea surselor suplimentare de informare, pentru completări, pentru îmbunătățirea coerenței, clarității și acurateței. Toate sugestiile IA au fost evaluate și selectate de autori, cărora le aparțin în întregime ideile și contribuția intelectuală din acest text.
