Modalități de utilizare a TIC pentru evaluarea studenților

Tehnologiile moderne oferă câteva oportunităţi pentru evaluarea performanţei în învăţare. Există nenumărate proiecte la nivel european care vizează utilizarea noilor tehnologii în învăţământul superior, iar câteva dintre acestea vizează şi îmbunătăţirea sau eficientizarea practicilor de evaluare a studenţilor. Întotdeauna trebuie pus în balanţă ceea ce este posibil şi este facilitat prin tehnologie, pe de o parte, şi ceea ce este făcut mai dificil sau inhibat de către mediul nou folosit, pe de altă parte. Punctul de plecare îl constituie metodele tradiţionale de evaluare de performanţe, care sunt preluate şi validate (de cele mai multe ori, de practică) în mediul tehnologic.

Avantajele utilizării calculatorului şi Internet-ului în evaluare au fost enunţate de diferiţi cercetători şi practicieni (Bennett, 2003; Raikes & Harding, 2003; Greenwood, Cole, McBride, Morrison, Cowan, & Lee, 2000) şi includ costuri administrative scăzute, adaptare crescută la caracteristicile individuale ale studenţilor şi mai puţină muncă din partea profesorilor. Problemele care se pun constau în aspectele privind eficienţa evaluărilor cu ajutorul computerului, precum şi cele privind relaţia dintre modalitatea de evaluare şi comportamentul studenţilor evaluaţi.

Cel mai proeminent subiect abordat se referă la efectele mediului de comunicare asupra modului în care studenţii gândesc şi înţeleg sarcinile din test. Astfel, se pun în balanţă ceea ce este posibil şi este facilitat prin tehnologie, pe de o parte, şi ceea ce este făcut mai dificil sau „inhibat” de către mediul nou folosit, pe de altă parte. Punctul de plecare îl constituie metodele tradiţionale de evaluare de performanţe, care sunt preluate şi validate (de cele mai multe ori, de practică) în mediul tehnologic.

În ce priveşte aspectele comparabile ale evaluării cu ajutorul noilor tehnologii versus evaluarea tradiţională, etapele care sunt mai avantajate de utilizarea noilor tehnologii sunt administrarea testelor şi analiza rezultatelor obţinute (Harvey, 1999, p.17).

Unii cercetători se întreabă dacă studenţii sunt pregătiţi îndeajuns pentru a putea face faţă cu succes unei evaluări online sau pe calculator (Hanrahan şi Isaacs, 2001, McDowell şi Sambell, 1999). Alţii pun sub semnul întrebării echilibrul dintre inovaţiile în evaluarea studenţilor şi pregătirea cadrelor didactice pentru a implementa în practică aceste inovaţii (Segers şi Dochy, 2001, Savin-Baden, 2004).

Forme de evaluare cu ajutorul TIC

Evaluarea cu ajutorul TIC poate îmbrăca diverse forme şi se poate face în diverse moduri. Enumerăm în cele ce urmează principalele puncte de incidenţă între evaluarea studenţilor şi utilizarea noile tehnologii:

  • studenţii sunt evaluaţi printr-un test scris, pe care îl rezolvă/ completează pe calculator; rezultatele pot fi consultate oricând de către profesor sau studentul respectiv;
    • testul poate fi salvat local, pe calculatorul pe care lucrează studentul (la facultate sau acasă); reveniri succesive, pe măsură ce studentul progresează în materialul de studiu, pot fi posibile
    • testul poate fi dat pe Internet/ Intranet; opțiunile studentului sunt înscrise automat într-o bază de date şi se poate calcula pe loc un scor;
    • variantă mixtă, în care un test din cadrul unui program de instruire trimite opţiunile prin Internet, la un server care preia datele şi le stochează;
  • studenţilor li se cere să elaboreze o lucrare sau să dezvolte un proiect pe care îl vor prezenta utilizând un calculator şi un videoproiector/ Whiteboard (alternativ, lucrarea sau proiectul pot fi trimise prin email cadrului didactic şi colegilor);
  • doar o etapă din evaluare – analiza rezultatelor – se face cu ajutorul calculatorului: evaluatorul înscrie datele obţinute din evaluări în baze de date, pentru stocare, prelucrări statistice, comparaţii, ameliorarea predării, intervenţii precise pentru ameliorarea performanţelor.

Există nenumărate proiecte la nivel european care vizează utilizarea noilor tehnologii în învăţământul superior. Universităţi, companii şi centre de cercetare din Uniunea Europeană colaborează pentru creşterea calităţii procesului didactic, pentru o competitivitate sporită la nivel internaţional, pentru dezvoltarea competenţelor personalului didactic, pentru îmbunătăţirea mecanismelor administrative şi legislative în vederea încurajării dezvoltării domeniului elearning etc.

Experienţe specifice din unele ţări europene

Experienţele de evaluare cu utilizarea TIC din diverse ţări arată preocuparea pentru inovaţie în domeniul testării şi măsurării de performanţe, dar mai ales măsura în care gradul de penetrare a noilor tehnologii se corelează cu eforturi complementare în ce priveşte asimilarea acestor inovaţii la nivel teoretic şi al unor practici pedagogice de calitate.

Majoritatea universităţilor din Uniunea Europeană au implementat cel puţin un sistem de elearning (open-source de tip Moodle şi personalizată, achiziţionată – precum Ariadne -, sau o platformă dezvoltată in-house), în cadrul căruia există posibilitatea evaluării online a studenţilor.

Este de remarcat că în ţări precum Marea Britanie şi Danemarca există ghiduri pentru evaluare (sau coduri de practică în evaluare) destinate utilizării la nivel naţional, care includ un capitol despre evaluarea studenţilor cu ajutorul noilor tehnologii, mergând chiar până la specificaţii privind modul de construire a itemilor din teste şi privind aspectul testului.

Spania

Spania constituie un model european pentru universităţile care încearcă să facă trecerea către activităţi didactice cu utilizarea TIC. Universitatea Deschisă din Catalunia (UOC) are o tradiţie îndelungată în învăţământ la distanţă şi o reputaţie în domeniul elearning câştigată prin participarea în proiecte europene de cercetare în domeniu. Câteva programe de studii ale UOC se desfăşoară în întregime online, printre care se numără şi două programe de studii masterale, deschise pentru participare tuturor studenţilor din lume. În cadrul acestor programe, evaluarea studenţilor se face exclusiv online, fiind o evaluare continuă bazată pe elaborarea de proiecte şi eseuri în echipe de studiu sau individual.

Marea Britanie

În Marea Britanie, guvernul a lansat în 2005 un document de politică cu numele „Towards an e-learning strategy”, cu propuneri structurale şi pedagogice care să constituie un model pentru învăţământul superior. În ce priveşte evaluarea studenţilor cu ajutorul TIC, potenţialul noilor tehnologii este subliniat, însă recomandările converg către depăşirea simplei utilizări a testelor cu răspunsuri multiple, către strategii de evaluare mai complexe şi mai utile pentru parcursul de învăţare al studenţilor. În orice caz, în loc de o pledoarie pentru materiale/ teste standardizate, textul documentului de politică educaţională propune utilizarea de către profesori a acelor instrumente care le permit să creeze ei înşişi materialele în format digital de care au nevoie pentru evaluarea competenţelor studenţilor, asigurând astfel relevanţa rezultatelor evaluării pentru disciplina respectivă şi pentru contextul socio-cultural.

Slovenia

Universitatea din Liubliana (Slovenia), în cadrul platformei de elearning dezvoltată pentru a livra cursurile la distanţă, pune la dispoziţia studenţilor înscrişi o serie de teste de autoevaluare (instrumentul Q-mark, constând într-o bază de date cu itemi de evaluare standardizaţi).

Bulgaria

Universitatea Veliko Turnovo, Universitatea Tehnică din Sofia, Universitatea “Angel Kanchev” din Russe, Academia de Medicină din Sofia, precum şi Universitatea Virtuală din Bulgaria utilizează platforme de elearning pentru livrarea conţinuturilor la distanţă (în cadrul unui demers mixt: cursuri faţă-în-faţă combinate cu sesiuni online – blended learning) şi pentru testare în vederea evaluării studenţilor. Testele disponibile (cu itemi de tip alegere multiplă) furnizează feedback imediat. Notele finale constau într-o medie a rezultatelor la testele online cu rezultatele la examene susţinute în manieră tradiţională. Rapoarte naţionale (EENOVATE, 2006) recunosc potenţialul noilor tehnologii pentru (auto)evaluare şi recomandă utilizarea intensivă a acestora în universităţile din Bulgaria, susţinută de o fundamentare pedagogică adecvată.

Lituania

Tehnologiile informaţiei şi comunicării constituie o parte importantă a conţinutului formării iniţiale a cadrelor didactice şi include elemente de evaluare.
În ce priveşte evaluarea studenţilor, acestora li se cere frecvent să alcătuiască un proiect pe care să îl prezinte utilizând TIC.

Suedia

Cu argumentul dezvoltării şi încurajării practicilor eficiente şi calităţii în învăţământul superior, instituţiile universitare din Suedia au integrat în ultima decadă noile tehnologii pentru predare, învăţare şi evaluare. În ce priveşte evaluarea competenţelor studenţilor, accentul a fost pus pe evaluarea de tip formativ, pe evaluare divergentă şi pe utilizarea feedback-ului obţinut prin evaluare, în conjuncţie cu o reconceptualizare a evaluării în perspectivă constructivistă. O serie de proiecte au marcat evoluţia utilizării noilor tehnologii în evaluare:

DISTUM (Swidish Distance Education Authority) a derulat un proiect finanţat de Comisia Europeană – „Internet based assessment in distance education” – care a vizat introducerea evaluării bazate pe TIC a studenţilor, identificarea avantajelor şi dezavantajelor, precum şi stabilirea impactului evaluărilor frecvente asupra atitudinii studenţilor faţă de studiu. Rezultatele proiectului pot fi concentrate în următoarele concluzii:

  1. Studenţii sunt mai motivaţi atunci când desfăşoară activităţi de studiu utilizând noile tehnologii.
  2. Tehnologiile online de evaluare a studenţilor folosite în proiect au potenţial de feedback mult mai mare decât a putut fi utilizat de echipa de proiect.
  3. Cadrelor didactice (probabil precum şi dezvoltatorilor de software) li se pare dificilă distincţia dintre testare şi evaluare.
  4. Testarea şi evaluarea sunt practici culturale.
  5. Practicile de evaluare ridică semne de întrebare în privinţa a ce contează ca „ştiinţă/ a şti” sau „cunoaştere/ cunoştinţe” într-o anumită cultură (knowledge or knowing).

 

* * *

Acest articol este o reproducere exactă a textului publicat în revista Elearning.România, pe 20 martie 2009, de același autor.

Loading