Proliferarea resurselor educaționale deschise aduce în prim-plan nevoia unei structurări mai bune a bazelor de date cu RED, pe criterii utilitariste, care țin în primul rând de modul în care resursele pot fi utilizate în clasă, pentru învățare. Rolul și valoarea resurselor educaționale deschise le căutăm astăzi în potențialul lor de transformare autentică a educației și de a face experiențele de învățare mai atractive, mai adecvate la realitatea tinerelor generații. De aceea, identificarea celei mai potrivite resurse dintr-o bază de date în continuă expansiune ar trebui să fie un proces simplu pentru profesori, rapid, susținut de o structură și de instrumente de căutare robuste, comprehensive, versatile, agile.
Acest paragraf poate fi un punct de plecare pentru generarea de lucrări științifice elaborate, cu introducere și bibliografie. În cele ce urmează, avem „perspectiva AI” – conținut generat integral de inteligența artificială, în limba română, pe o temă importantă în domeniul tehnologiilor digitale în educație:
Pedagogie digitală: O abordare pragmatică pentru taxonomia pedagogică a resurselor educaționale deschise
Generat cu smodin.io (prin bunăvoința Altfactor România). Parametri: Title and abstract provided, Supercharge, 3 paragraphs, Google Scholar search, Include introduction.
Pedagogia digitală este un domeniu în curs de dezvoltare care explorează integrarea tehnologiilor digitale în practicile de predare și învățare. Odată cu proliferarea resurselor educaționale deschise (RED), există o nevoie tot mai mare de a dezvolta o abordare pragmatică pentru structurarea bazelor de date, cu accent pe taxonomia pedagogică. Această abordare își propune să identifice și să clasifice OER pe baza criteriilor utilitare care privesc în primul rând modul în care aceste resurse pot fi utilizate eficient în sala de clasă în scopuri de învățare. Rolul și valoarea OER în transformarea educației și îmbunătățirea experiențelor de învățare sunt de cea mai mare importanță în era digitală de astăzi. Prin urmare, este esențial să se stabilească o structură robustă și cuprinzătoare susținută de instrumente de căutare versatile și agile pentru a facilita procesul de selectare a celei mai potrivite resurse dintr-o bază de date OER în continuă expansiune. În această lucrare de cercetare, vom explora criteriile pentru structurarea bazelor de date cu accent pe taxonomia pedagogică, vom examina potențialul OER în transformarea educației și a face experiențe de învățare mai atractive și vom discuta caracteristicile unei resurse adecvate dintr-o bază de date OER în continuă expansiune. Adresând aceste întrebări cheie, ne propunem să contribuim la discursul în curs despre pedagogia digitală și să oferim perspective asupra utilizării eficiente a OER pentru îmbunătățirea practicilor de predare și învățare.
O abordare pragmatică a taxonomiei pedagogice a resurselor educaționale deschise
Care sunt criteriile pentru structurarea bazelor de date cu RED?
Criteriile pentru structurarea bazelor de date cu RED au fost în centrul multor dezbateri încă de la începuturile sale. TESSA OER a fost dezvoltat de educatorul sud-african Dr. Rob Kadel, care a căutat să predea clasificarea științifică relevantă pentru o clasă rurală [1]. Acest lucru a dat tonul pentru practicile educaționale deschise și pedagogia deschisă, care permite partajarea resurselor de e-learning în scopul educației [2]. Pentru a continua acest lucru, a fost propusă o taxonomie care constă din elemente cognitive, tehnice și pedagogice [3]. Această taxonomie este în primul rând o metodă bazată pe instrumente cu o viziune pragmatică a tehnologiei de instruire și a fost folosită pentru a crea resurse online de învățare a limbilor [4]. Pentru a facilita acest lucru, IMS Learning Design este utilizat pentru clasificarea și etichetarea conținutului de învățare [5]. Aceasta s-a extins dincolo de concentrarea asupra resurselor și include acum probleme pragmatice asociate cu resursele educaționale deschise [6]. Mai mult, conceptul de pedagogie deschisă și practici educaționale deschise (OEP) a ocupat centrul atenției [7] și este privit ca o modalitate de a depăși concentrarea asupra resurselor pentru a include parteneriatul în inovarea pedagogică [8]. Astfel, criteriile de structurare a bazelor de date cu RED au evoluat de-a lungul timpului pentru a include un accent pe pedagogie deschisă și practici educaționale deschise.
Cum pot fi folosite resursele educaționale deschise pentru a transforma educația și a face experiențele de învățare mai atractive?
Resurse educaționale deschise (OER) au potențialul de a revoluționa educația și de a face experiențele de învățare mai atractive. Această noțiune a fost propusă pentru prima dată de David Wiley în 2002 [8] care a susținut că aceeași tehnologie folosită pentru a crea un creion a fost folosită pentru a crea resurse digitale și că aceste resurse ar trebui să fie deschise și disponibile gratuit. Metafora lui creion a fost folosită ca taxonomie pentru a înțelege mișcarea open source [1]. Această taxonomie servește și ca cadru conceptual pentru descrierea și înțelegerea varietății de resurse educaționale disponibile și a modului în care acestea pot fi utilizate [7]. Pe lângă aceasta, există necesitatea unei colaborări între experții pedagogici și tehnici în crearea resurselor online de învățare a limbilor străine [6]. Acest lucru necesită utilizarea unei taxonomii cu IMS Learning Design și alte caracteristici pedagogice [5]. Pentru a facilita acest lucru, videoclipurile didactice pot fi folosite ca resurse educaționale deschise multimodale în Africa de Sud [2]. Acest lucru ar oferi o înțelegere mai profundă a materialului predat și ar ajuta la implicarea studenților într-un mod mai semnificativ [3]. Prin utilizarea OER, profesorii pot crea experiențe de învățare captivante și le pot adapta la nevoile elevilor lor [4].
Care sunt caracteristicile unei resurse adecvate dintr-o bază de date în continuă expansiune?
Această taxonomie este concepută pentru a ajuta instructorii să identifice rapid cea mai potrivită resursă dintr-o bază de date în continuă expansiune. De exemplu, un profesor dintr-o zonă rurală a vrut să predea clasificarea științifică clasei sale de clasa a VII-a [1]. În acest context, a fost găsită o resursă educațională deschisă (OER) care a explicat clasificarea într-un mod care a fost relevant pentru profesor și elevii săi [2]. Taxonomia OER constă din clasificări cognitive, afective, psihomotorii și metacognitive [3] și servește ca un ghid util pentru selectarea resurselor potrivite pentru contextele de predare potrivite [4]. Taxonomia poate fi utilizată în domeniile de e-learning, învățarea limbilor străine și colaborarea pedagogică [5]. Acest lucru le permite profesorilor să clasifice și să eticheteze conținutul de învățare folosind metadatele obiectului [6], și identificarea resurselor adecvate pentru o predare eficientă dincolo de problemele pragmatice asociate cu resursele [7]. Această taxonomie a fost denumită pentru prima dată Resurse pentru educație deschisă (OER) în 2002 [8] și servește ca un instrument valoros pentru instructori în selectarea celor mai potrivite resurse dintr-o gamă largă de materiale.
În această lucrare de cercetare, autorii discută despre o abordare pragmatică a taxonomiei pedagogice a resurselor educaționale deschise (RED). Studiul începe prin a recunoaște dezbaterea în curs privind criteriile de structurare a bazelor de date cu descriere și acces la resurse (RED). Autorii evidențiază munca lui Rob Kadel, care și-a propus să predea clasificarea științifică într-o sală de clasă din mediul rural, creând terenul pentru practici educaționale deschise și pedagogie deschisă. Dezvoltarea taxonomiei TESSA OER de către educatorul sud-african Dr. Sarah Hoosen este, de asemenea, evidențiată, deoarece servește ca un instrument valoros pentru instructori în selectarea resurselor adecvate dintr-o gamă largă de materiale. Taxonomia cuprinde domeniile e-learning, învățarea limbilor străine și colaborarea pedagogică. În plus, autorii propun o taxonomie care include elemente cognitive, tehnice și pedagogice, extinzând accentul dincolo de resurse pentru a include probleme pragmatice asociate cu resursele educaționale deschise. De asemenea, este subliniat potențialul OER de a revoluționa educația și de a îmbunătăți experiențele de învățare. În general, această cercetare contribuie la înțelegerea și implementarea OER în mediile educaționale, oferind perspective valoroase pentru educatori și factorii de decizie politică. Direcțiile viitoare de cercetare pot include explorarea în continuare a aspectelor pragmatice ale OER, precum și investigarea impactului OER asupra rezultatelor învățării și angajării studenților.
References
- Murphy, P., Wolfenden, F. Developing a pedagogy of mutuality in a capability approach: Teachers’ experiences of using the Open Educational Resources (OER) of the teacher education in sub-Saharan Africa (TESSA) programme. (2013) Retrieved July 26, 2023, from www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0738059312001393
- Olivier, J. Short instructional videos as multimodal open educational resources in a language classroom. (n.d.) Retrieved July 26, 2023, from www.learntechlib.org/p/184901/
- Otto, D. Driven by Emotions! The Effect of Attitudes on Intention and Behaviour regarding Open Educational Resources (OER).. (n.d.) Retrieved July 26, 2023, from eric.ed.gov/?id=EJ1294077
- Hannafin, M., Land, S., Oliver, K. Open learning environments: Foundations, methods, and models. (n.d.) Retrieved July 26, 2023, from books.google.com
- Conole, G., Fill, K. A learning design toolkit to create pedagogically effective learning activities. (n.d.) Retrieved July 26, 2023, from oro.open.ac.uk/11725/
- Rogerson‐Revell, P. Directions in e‐learning tools and technologies and their relevance to online distance language education. (n.d.) Retrieved July 26, 2023, from www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/02680510601100168
- Chtena, N. „Opening” Art History: Exploring the Motivations and Practices of Faculty using Open Educational Resources in Lower-Level and General Education Art History Courses. (2021) Retrieved July 26, 2023, from eric.ed.gov/?id=EJ1342046
- Jhangiani, R. Pragmatism vs. idealism and the identity crisis of OER advocacy. (n.d.) Retrieved July 26, 2023, from search.informit.org/doi/abs/10.3316/informit.913833886147096
* * *
Acest text este o parte din rezultatele generate în cadrul „Experimentului Ariadna: Artificial intelligence advancement to nurture social sciences areas” – etapa a II-a, 2023 – care urmărește să evalueze și să consemneze evoluția conținutului științific de tip text generat de inteligență artificială.
Conținutul este elaborat de autor cu contribuția instrumentului cu inteligență artificială Smodin Author (Smodin.io). Pentru generarea conținutului, autorul a elaborat un titlu și un abstract. Apoi a revăzut, editat și revizuit minimal textul generat de AI și își asumă responsabilitatea finală pentru conținutul acestui articol.
Imaginea a fost generată cu generatorul Open AI, în 17 dec. 2022, prompt: Robot in the classroom teaching to young pupils.
