În decembrie 2009, Intel România a publicat rezultatele unui studiu care identifică tendinţele în utilizarea TIC de către studenţii români. Cercetarea, realizată de Hermes Advisors la iniţiativa Intel, a cuprins un eşantion de 130 de studenţi din Bucureşti, Cluj şi Timişoara, relevând o serie de aspecte definitorii pentru activitatea tinerilor în ziua de azi.
Temele majore ale investigaţiei au vizat:
- Deţinerea unui computer şi gradul de conectivitate
- Timpul petrecut la computer şi tipologia activităţilor principale
- Percepţia utilităţii tehnologiilor IT pentru formare şi dezvoltare personală şi profesională
- Preferinţe în utilizarea unor instrumente IT.
Dintre cele mai spectaculoase date prezentate în raportul de cercetare scoatem în evidenţă următoarele rezultate:
- Aproape jumătate dintre studenţii chestionaţi au folosit pentru prima dată un computer la şcoală;
- Deţinerea unui computer în familie şi utilizarea lui este puternic influenţată de copii;
- Jumătate din dintre tinerii cu vârste între 18-24 de ani folosesc un computer laptop, portabilitatea şi independenţa reprezentând cel mai important criteriu şi în definirea orizontului de aşteptări cu privire la tehnologie (88% ar achiziţiona un laptop);
- 35% dintre respondenţi petrec între 4-6 ore pe zi la computer, iar 43% petrec între 1 şi 3 ore – în principal pentru a naviga pe Internet;
- Internetul devine un partener important în viaţa tinerilor; comunicarea online şi reţelele de socializare câştigă teren, prevalând în faţa informării, documentării sau altor tipuri de activităţi profesionale şi de loisir;
- Majoritatea covârşitoare a studenţilor consideră că utilizarea computerului este foarte importantă pentru îndeplinirea obligaţiilor de student;
- Sursa principală de informare suplimentară şi de studiu este Internetul, preferat, de departe, presei scrise şi bibliotecii.
- Totuşi, 30% dintre tineri văd în Internet şi o sursă de distragere de la activităţi mai productive şi un mod de irosire a timpului.
Încheiem succinta prezentare cu un extras care poate avea valoare de concluzie:
„Timpul petrecut în mediul online ar trebui valorificat în mai mare măsură pentru scopuri educaţionale şi de dezvoltare profesională, iar universitățile s-ar situa în avantaj dacă ar putea dezvolta şi oferi cât mai multe astfel de oportunităţi studenţilor. Amfiteatrul sau sala de seminar şi laboratorul rămân locuri importante de întâlnire, dar comunicarea şi accesul la informaţii s-ar putea face în mai mare măsură prin intermediul mediului virtual.” (pg. 6)
Raportul este disponibil integral la adresa:
www.elearning.ro/resurse/Intel_2009_studiu_studenti_Hermes.pdf
* * *
Acest articol este o reproducere exactă a textului publicat în revista Elearning.România, pe 4 ianuarie 2010, de același autor.
