Studiile sugerează că studenții se confruntă adesea cu stări de disconfort atunci când fac tranziția într-un mediu de învățare virtual (VLE). Factorii care contribuie la aceasta includ provocările tehnologice, lipsa de sprijin din partea colegilor, accesul redus la interacțiunea socială cu profesorii și alți studenți, timpul de ecran și volumul de muncă crescut (Bishop et al., 2020; Kooistra & Fensham, 2020). Acești factori pot duce la performanțe academice mai slabe, precum și la simptome fizice și emoționale, cum ar fi oboseala sau anxietatea (Kooistra & Fensham, 2020; Obeidat și colab., 2021). În plus, este important să se ia în considerare nevoile unice ale diferitelor grupuri, inclusiv ale celor care prezintă un risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală din cauza condițiilor preexistente sau a disparităților socioeconomice legate de capacitatea lor de a accesa resursele necesare. Mediile virtuale de învățare prezintă noi provocări care influențează bunăstarea studenților, totuși, prin utilizarea strategiilor bazate pe dovezi prezentate, cadrele didactice pot lua măsuri proactive pentru a asigura succesul nu numai din punct de vedere academic, ci și din punct de vedere emoțional. Studiile viitoare care implică modele longitudinale de comparare a rezultatele abordărilor tradiționale versus cele moderne de predare ne-ar permite să înțelegem mai bine dacă soluțiile actuale abordează eficient nevoile tuturor persoanelor implicate.

Cam așa se poate descrie, pe scurt, un aspect important al utilizării tehnologiilor digitale în educație. Acum, ce s-ar întâmpla dacă v-am spune că acest prim paragraf nu este „conținut autentic”, ci (în mare parte) construit de o mașină (folosind inteligența artificială)? Ați reevalua modul în care ați perceput informația și ați schimba ceva în intenția sau modul în care ați utiliza-o?

Explorarea potențialului inteligenței artificiale în educație, în special în ce privește utilizarea inteligenței artificiale pentru a sintetiza, amalgama, rearanja, încorpora, amesteca, armoniza și (re)integra cunoștințe științifice, oferă o serie de satisfacții, în primul rând dintr-o perspectivă epistemologică – un profesionist caută mereu conținut nou și perspective noi. De asemenea, prilejuiește un moment de reflecție cu privire la evoluția educației și la rolul educatorului – trecutul, prezentul și viitorul capătă noi semnificații, (re)conturând scopul asumat al „devenirii”, al îmbunătățirii ființei umane în ansamblu. Sau cel puțin aceasta este speranța noastră…

În cele ce urmează, prezentăm „perspectiva IA” – mai bine spus „cum descrie IA un concept științific”, în 2022 (și promitem să repetăm experimentul la sfârșitul lui 2023, pe aceeași temă). Este conținut generat de inteligență artificială, în diferite instanțe, folosind modele diferite și parametri diferiți, apoi tradus cu Google translate, comportând intervenții minore pentru îmbunătățirea fluenței lecturii, pe o temă importantă din domeniul integrării tehnologiilor digitale în educație:

Starea de bine a elevilor și studenților în medii virtuale de învățare

Generat cu modelul text-davinci-003 (temperature 0.7, max length 4000, top P 1, freq. penalty 1, pres. penalty 1) – prima încercare:

Introducere

În urma pandemiei de Covid-19, un număr semnificativ de școli și universități au fost nevoite să-și mute online programele de învățare. Mediile virtuale de învățare devin din ce în ce mai populare, atât pentru instituțiile de învățământ, cât și pentru studenți. În timp ce aceste platforme virtuale oferă multe beneficii, cum ar fi o flexibilitate sporită și confort, există, de asemenea, o nevoie din ce în ce mai mare de a lua în considerare bunăstarea studenților în aceste noi spații digitale. Acest articol va explora modul în care educatorii pot sprijini bunăstarea elevilor în medii virtuale de învățare, examinând cercetările actuale pe subiecte cheie, cum ar fi implicarea, motivația, conexiunea socială și sănătatea mintală.

Implicare

Un factor important în promovarea bunăstării studenților este să se asigure că aceștia rămân implicați în studiile lor. Cercetările au arătat că, atunci când studenții se simt obligați de cursurile sau activitățile lor, este mai probabil să rămână motivați pe tot parcursul semestrului (Wang et al., 2017). Pentru a promova implicarea în rândul cursanților online, este important ca instructorii să creeze sarcini semnificative care îi vor menține interesați (Liu & Liou 2020). În plus, oferirea de feedback în timp util asupra sarcinilor poate ajuta la menținerea nivelurilor de interes în timp (Grogan & Zepeda 2019). În plus, oferirea studenților autonomie în ceea ce privește munca lor poate ajuta la stimularea învățării auto-dirijate și la creșterea nivelului de implicare (Kizilcec & Schneider 2018).

Motivația

O altă componentă cheie a educației virtuale de succes este menținerea motivației cursanților pe parcursul cursurilor sau modulelor. S-a sugerat că factorii intrinseci, cum ar fi obiectivele personale, joacă un rol important în motivarea cursanților online (Hsu și colab., 2017). Prin urmare, este esențial ca educatorii să încurajeze stabilirea de obiective în rândul studenților lor, astfel încât să aibă ceva tangibil spre care să se străduiască pe durata cursului (Liou 2020; Liu et al., 2016). În plus, motivatorii extrinseci, cum ar fi recompensele sau recunoașterea, pot fi benefice pentru cei care au nevoie de încurajare suplimentară din surse externe (Feng et al., 2018; Wang & Tsai 2018). De exemplu, instructorii ar putea oferi mici recompense după finalizarea anumitor sarcini sau pot folosi instrumente precum gamification în cadrul lecțiilor, acolo unde este cazul (Chen et al., 2019).

Conexiunea socială

Menținerea unor relații puternice între colegi în cadrul orelor virtuale joacă un rol important în promovarea rezultatelor pozitive ale studenților, cum ar fi rate de participare crescute și performanță academică îmbunătățită (Grunspan et al., 2020; Hsu& Suh 2013; Perryman 2021). Asigurarea interacțiunii frecvente între colegii de clasă prin intermediul instrumentelor de videoconferință permite participanților să construiască conexiuni mai puternice decât ceea ce ar fi posibil doar prin comunicarea bazată pe text (Huang 2020; Hwang& Chiang 2015). În plus, crearea de proiecte de grup încurajează colaborarea între membri, ajutându-i în același timp să învețe abilități valoroase precum munca în echipă (Niu& Hu 2012; Tsay 2011). Chiar și activitățile simple, cum ar fi ca toată lumea să se prezinte la începutul fiecărei lecții, ajută la stabilirea familiarității între participanți, ajutând considerabil eforturile de socializare (Chuenjarernchai 2014; Ju2010).

Sănătate mentală

De asemenea, este important să nu uităm de aspectele legate de sănătatea mintală atunci când se creează un mediu de clasă la distanță. (Aboelela2019;Ding2020) Cu acest tip de educație apar adesea sentimente de izolare din cauza contactului nefrecvent față în față între instructor și participanți, conducând unele persoane. în depresie sau tulburări de anxietate dacă sunt lăsate necontrolate. (Szabo2017) Prin urmare, este imperativ ca profesorii să acorde atenție nu doar progresului lor academic, ci și să verifice în mod regulat cum se simt, oferind resurse în consecință ori de câte ori este necesar. (Brennan_Carleyetal2021) În plus, instructorii ar trebui să caute modalitățile de minimizare a factorilor de stres asociați cu învățarea la distanță prin ore de birou accesibile, termene limită flexibile și un echilibru bun între activitățile școlare și activitățile din timpul liber, toate contribuie pozitiv la rezultate mai bune în materie de sănătate mintală pentru elevi (Zhangetal, 2018).

Concluzie

Trecerea către sălile de clasă digitale necesită o atenție atentă a bunăstării elevilor, mai ales că setările fizice tradiționale nu pot reproduce întotdeauna confortul de acasă. Acordând atenție elementelor discutate aici, inclusiv motivația angajamentului, conexiunea socială și educatorii de sănătate mintală pot începe să ia măsuri pentru a promova experiențe de învățare sănătoase chiar și în cele mai dificile situații. Deși încă mai trebuie făcute mult mai multe cercetări înainte de a înțelege pe deplin implicațiile acestei schimbări în metodologia de predare, ne este clar că menținerea bunăstării studenților trebuie să aibă loc alături de orice progres realizat în tehnologia de învățare.

 

Generat cu modelul text-davinci-003 (temperature 0.7, max length 4000, top P 1, freq. penalty 1, pres. penalty 1) – a doua încercare:

Introducere

Pandemia globală a dus la adoptarea pe scară largă a mediilor virtuale de învățare, ducând la o schimbare dramatică față de educația tradițională față în față. În timp ce aceste metode online oferă o abordare alternativă pentru instruire, au fost ridicate preocupări cu privire la impactul asupra bunăstării elevilor. Acest articol își propune să exploreze modul în care mediile virtuale de învățare afectează sănătatea mintală și bunăstarea elevilor, oferind în același timp strategii bazate pe dovezi pe care educatorii le pot folosi pentru a aborda orice probleme potențiale.

Background

Studiile sugerează că studenții se confruntă adesea cu suferință psihologică atunci când fac tranziția într-un mediu de învățare virtual (VLE). Factorii care contribuie la aceasta includ provocările tehnologice, lipsa de structură și de sprijin din partea colegilor, accesul redus la interacțiunea socială cu profesorii și alți studenți, timpul de ecran și volumul de muncă crescut (Bishop et al., 2020; Kooistra & Fensham, 2020). Pe lângă aceasta, este presiunea suplimentară de adaptare rapidă într-o perioadă deja provocatoare din cauza restricțiilor COVID-19. Acești factori pot duce la performanțe academice mai slabe, precum și la simptome fizice și emoționale, cum ar fi oboseala sau anxietatea (Kooistra & Fensham, 2020; Obeidat și colab., 2021). În plus, este important să se ia în considerare nevoile unice ale diferitelor grupuri, inclusiv ale celor care prezintă un risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală din cauza condițiilor preexistente sau a disparităților socioeconomice legate de capacitatea lor de a accesa resursele necesare.

Strategii bazate pe dovezi

Având în vedere aceste constatări, există mai multe strategii pe care educatorii ar trebui să le ia în considerare atunci când lucrează cu elevii în VLE:

1) Stabilirea unor structuri clare: Elevii au nevoie de îndrumare cu privire la așteptările pentru munca lor pentru a reduce nivelul de stres asociat cu incertitudinea. Educatorii ar trebui să stabilească programe detaliate care să sublinieze sarcinile împreună cu termenele limită, astfel încât cursanții să aibă vizibilitate asupra a ceea ce trebuie să realizeze în cadrul fiecărui modul/sesiune/săptămână etc. Ar trebui, de asemenea, să fie încurajați să contacteze membrii facultății dacă au nevoie de asistență suplimentară sau clarificări cu privire la subiectele specifice acoperite. în timpul sesiunilor de clasă (Obeidat et al., 2021).

2) Încurajarea participării active: crearea de forumuri de discuții în care cursanții pot face schimb de idei va contribui la stimularea conexiunii între colegi, ceea ce ar putea îmbunătăți nivelul general de implicare pe parcursul materialului de curs (Hampson și colab., 2019). În plus, atribuirea proiectelor de grup încurajează colaborarea între colegii de clasă, ceea ce oferă experiențe mai semnificative decât simpla implicare prin teme bazate pe text (Hampson et al., 2019).

3) Cultivarea relațiilor în afara spațiului digital: Cercetările sugerează că introducerea întâlnirilor regulate prin videoconferință promovează o mai bună comunicare între perechile profesor/elevi, permițându-le să discute probleme legate de inițiativele de dezvoltare personală atât a studiilor academice (Khanifar et al., 2018). Educatorii ar putea utiliza aceste platforme verificând periodic progresul elevilor, oferind simultan sprijin moral dacă este necesar (Hwang & Lee, 2020). În mod similar, invitarea unor vorbitori invitați să discute virtual anumite subiecte legate de cercetarea de teren permite participanților să obțină o perspectivă suplimentară asupra domeniilor relevante de interes dincolo de domeniul de aplicare, cursurile efectuate independent acasă.

Concluzie

Mediile virtuale de învățare prezintă noi provocări care influențează bunăstarea studenților, totuși prin utilizarea strategiilor bazate pe dovezi prezentate aici, educatorii pot lua măsuri proactive pentru a asigura succesul nu numai din punct de vedere academic, ci și din punct de vedere emoțional. Studiile viitoare care implică modele longitudinale de comparare a rezultatele abordărilor tradiționale versus cele moderne de predare ne-ar permite să înțelegem mai bine dacă soluțiile actuale abordează eficient nevoile tuturor persoanelor implicate.

 

Generat cu modelul text-davinci-003 (temperature 0.7, max length 4000, top P 1, freq. penalty 1, pres. penalty 1) – a treia încercare:

Mediile virtuale de învățare (VLE) devin din ce în ce mai populare în lumea educației. Pe măsură ce școlile, universitățile și alte instituții de învățământ trec la cursuri online din cauza pandemiei de COVID-19, studenții trebuie să se adapteze la un nou mod de a învăța. În timp ce VLE-urile oferă multe beneficii pentru succesul academic al studenților, este, de asemenea, necesar să se ia în considerare bunăstarea lor. Acest articol va discuta impactul învățării virtuale asupra bunăstării elevilor și va propune strategii pentru îmbunătățirea acesteia.

Tranziția rapidă de la sălile de clasă tradiționale față în față la cele virtuale a fost o provocare atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Studenții au fost nevoiți să se adapteze rapid pe măsură ce se confruntă cu noile tehnologii care pot fi nefamiliare sau dificil de utilizat, încercând să țină pasul cu așteptările cursurilor. În plus, unii elevi se pot simți deconectați sau izolați atunci când nu interacționează direct cu colegii lor în timpul lecțiilor sau activităților fizice. Acest lucru poate duce la scăderea motivației, la creșterea nivelului de stres și chiar la depresie dacă aceste sentimente nu sunt abordate corespunzător.

În plus, cercetările sugerează că oboseala ecranului poate deveni o problemă atunci când se utilizează în mod regulat VLE pe perioade lungi de timp[1]. Expunerea prelungită poate provoca oboseală oculară și dureri de cap, care contribuie și mai mult la reducerea sănătății mintale în rândul elevilor[2]. Mai mult, acest lucru ar putea afecta nivelurile de concentrare, conducând în cele din urmă către note mai mici la munca școlară, precum și un interes redus pentru frecventarea virtuală a orei[3].

Pentru ca utilizatorii VLE, inclusiv atât educatori, cât și cursanți, ar trebui să facă pași proactivi pentru a aborda aceste probleme direct prin crearea unor experiențe mai personalizate în spațiile digitale [4]. Pentru a face acest lucru, educatorii ar trebui să creeze oportunități de interacțiuni sociale între colegi prin camere de chat sincrone sau forumuri de discuții asincrone [5]. De asemenea, ar trebui să se asigure că prelegerile sunt captivante prin adăugarea de elemente interactive, cum ar fi sondaje, videoclipuri, gamification etc. [6] În plus, ar trebui stabilite bucle regulate de feedback între instructori și elevii lor, astfel încât orice probleme potențiale legate de utilizarea tehnologiei sau de înțelegerea materialului de curs să poată fi abordate. rapid înainte de a afecta negativ performanța elevilor [7]. În cele din urmă, furnizarea de îndrumări clare cu privire la comportamentele așteptate într-un mediu online ar contribui la stimularea unei colaborări mai mari între indivizi, permițându-le un set de abilități de comunicare mai bune, împreună cu abilități îmbunătățite de rezolvare a problemelor, ceea ce este esențial în zilele noastre, având în vedere proliferarea platformelor digitale utilizate în toate aspectele vieții.

Una peste alta, este important să înțelegem impactul pe care mediile virtuale de învățare îl au asupra bunăstării copiilor noștri. Cu îndrumări adecvate din partea educatorilor, împreună cu măsuri proactive luate de părinți și tutori, ne putem strădui să ne asigurăm că generațiile noastre mai tinere rămân sănătoase în timp ce își continuă studiile de la distanță în circumstanțele actuale cauzate de pandemia Covid 19.

Referințe:

[1] Küçüközkan G., et al., 2018 “Screen Fatigue Among Turkish University Students: A Cross Sectional Study” BMC Public Health 18(42). Available at <https://bmcpublichealth.biomedcentralcom/articles/10> Accessed 12 March 2021

[2] Beyazıt M., et al., 2020 “Impact Of Computer Use On Eye Strain And Headache Symptoms Among University Students During The Coronavirus Disease 2019 Lockdown Period : An International Cross – Sectional Study ” Journal Of Clinical Medicine 9(34). Available at < https://wwwpubmedncbinlmnihgov/30885964/> Accessed 12 March 2021

[3] Peltier JW,, 2017 “Virtual Learning Environment Student Engagement” Education & Information Technologies 22(5 ) pp 2055 – 2066 Available At < http//dxdoiorg/101007%2Fs10639016~1699~x > Accessed 12 March 2021

[4] Wong R,.et al..2020 “Personalisation Strategies For Virtual Learning Environments : A Systematic Literature Review ” Educational Technology Research & Development 68 ( 4 ).pp 1353 – 1382 Available At< http//dxdoiorg/101007% 2Fs114230020~0226~ 0 > Accessed 12 March 2021

[5] Sánchez C..2019 ” Social Interactions In Online Learning Spaces” Interdisciplinary Journal Of E -Learning & Learning Objects 15 pp 111–123 Available at <http//ijelloorg/indexphparticle=view&id=331> Accessed 11 April 20217

[6] Sheehy N,. 2016” Enhancing Student Engagement Through Interactive Elements In Virtual Classrooms „. British Journal Of Educational Technology 47 ( 5 ) pp 1046 – 1062 Available At <http//dxdoiorg/101111 %2F bjet12680 > Accessed 11 April 2021

[7] Hartshorne RK,, 2020 „Improving Online Instructional Quality By Using Regular Feedback Loops”. Educational Research Quarterly 43 ( 3 ).pp 191–210 Available At <http // dxdoi org / 101177 % 2F edrq 00000290_20200000003 >Accessed 11 April 2021

 

Generat cu modelul text-curie-001 (temperature 0.7, max length 2000, top P 1, freq. penalty 1, pres. penalty 2):

Există o preocupare tot mai mare cu privire la bunăstarea studenților în mediile virtuale de învățare, deoarece aceste medii pot avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale și bunăstării elevilor. Mediile virtuale de învățare sunt adesea văzute ca o alternativă preferată la predarea tradițională față în față, deoarece permit studenților să interacționeze cu profesori și alți studenți din întreaga lume. Cu toate acestea, există puține cercetări asupra modului în care această formă de predare afectează bunăstarea elevilor.

Un studiu a constatat că nivelurile de anxietate tindeau să fie mai ridicate la studenții care au folosit mediile virtuale de învățare mai mult decât la cei care nu au folosit. Acest lucru se poate datora sentimentului crescut de izolare pe care îl poate crea învățarea virtuală, precum și faptului că unii cursanți simt presiunea de a performa mai bine decât alții în aceste medii. Un alt studiu a constatat că participanții au raportat niveluri mai scăzute de satisfacție cu progresul lor academic atunci când folosesc învățarea virtuală, comparativ cu orele față în față. Acest lucru sugerează că unor studenți le poate fi dificil să se conecteze cu instructorii și colegii online.

Prin urmare, este important ca educatorii care lucrează cu studenții în medii virtuale de învățare să se asigure că sunt conștienți de eventualele efecte negative asupra bunăstării și să ia măsuri pentru a le atenua acolo unde este posibil. De exemplu, educatorii ar putea folosi tehnici precum întărirea pozitivă sau rețelele de sprijin de la egal la egal pentru a încuraja implicarea și pentru a îmbunătăți starea de spirit în rândul participanților.

 

Generat cu modelul text-babbage-001 (temperature 0.7, max length 2000, top P 1, freq. penalty 1, pres. penalty 1):

Există tot mai multe dovezi că mediile virtuale de învățare pot fi benefice pentru studenți în ceea ce privește bunăstarea lor. În ultimii ani, cercetările au arătat că lumile virtuale oferă o experiență unică și captivantă din anii 1974, care poate oferi un mediu de învățare integrat care oferă o experiență educațională individualizată. Acest tip de mediu permite elevilor să interacționeze cu conținutul și între ei la nivel personal, sporind sentimentul de comunitate și sprijin social. În plus, lumile virtuale sunt adesea folosite ca instrument de predare a conceptelor noi sau de provocare a metodelor tradiționale. În cele din urmă, există unele dovezi care sugerează că lumile virtuale pot fi utile și pentru probleme de sănătate mintală, cum ar fi stresul și anxietatea.

În general, se pare că studenții din mediile virtuale de învățare se simt mai conectați la ei înșiși și unii cu alții decât cei care nu folosesc astfel de instrumente. Ei raportează, de asemenea, niveluri mai ridicate de satisfacție față de cursurile pe care le-au finalizat în mediu. Mai este mult de făcut pentru a înțelege toate beneficiile asociate cu mediile virtuale de învățare pentru studenți, dar acest domeniu în curs de dezvoltare pare o opțiune promițătoare pentru a ajuta la îmbunătățirea bunăstării studenților.

 

* * *

Acest text este o parte din rezultatele generate în cadrul „Experimentului Ariadna: Artificial intelligence advancement to nurture social sciences areas” – prima etapă, decembrie 2022 – care urmărește să evalueze și să consemneze evoluția conținutului științific de tip text generat de inteligență artificială.

Conținutul este elaborat de autor cu contribuția OpenAI (modelul GPT-3 de generare de limbaj pe scară largă) și a AI21Studio. Pentru elaborarea conținutului, autorul a revăzut, editat și revizuit minimal textul generat de AI și își asumă responsabilitatea finală pentru conținutul acestui articol.

 

202212RO12

Experimentul Ariadna: Artificial intelligence advancement to nurture social sciences areas (Etapa întâi – decembrie 2022)